Poate pare exagerat ceea ce afirm, dar participarea la Şcoala de vară organizată de Fundaţia Konrad Adenauer chiar a fost o experienţă de viaţă ce nu o voi uita prea curând. Şcoala s-a desfăşurat în perioada 29 iulie - 4 august 2007 şi a avut ca temă: Tineretul din România, "Cultura dialogului reflectată în politica internă şi externă". Oameni noi, personalităţi ale vieţii publice româneşti, pe care am avut ocazia să le întâlnesc, plus organizarea strictă şi serioasă ma pun în situaţia să recunosc că, în ziua de azi , rar le mai întâlneşti.
Prima zi de cursuri a început cu discursul domnului Dr. Holger Dix, Director Fundaţia Konrad Adenauer. Acesta ne-a prezentat programele şi obiectivele fundaţiei pe care o conduce, iar după, am socialziat cu ceilalţi participanţi prezenţi la dezbateri: tineri politicieni de la PNL, PD; PNTCD, UDMR (nu am scris în ordinea preferinţelor), jurnalişti şi patru bursieri din partea Fundaţiei.
Primele seminarii au fost susţinute de domnul Bogdan Teodorescu - Lector Universitar Doctor la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi au avut ca temă principală, conflictele politice şi sursele acestora - paradigma duşmanului colectiv în comunicarea politică. Un lucru nou pentru mine şi de care ar trebui să ţină cont toţi cei care vor să se implice activ în viaţa politica a fost teoria votului campaniei electorale, teorie prezentată într-o succesiune de 5 cuvinte : AUZIT – ASCULTAT – ÎNŢELES – CREZUT – VOTAT. Este ceea ce trebuie să obţină un politician de la electorat. De asemenea, un lucru interesant al acestor seminarii a fost faptul că domnul Teodorescu, în timpul prezentărilor sale, a făcut diverse incursiuni în istorie explicându-ne astfel de unde au pornit anumite conflicte (politice sau culturale) şi cum ar fi putut fi ele evitate. Nu au fost emise din discuţii nici conflictele politice româneşti actuale, având posibilitatea să ne exprimăm propriile păreri în legătură cu acestea.
Zilele de marţi şi miercuri (mai bine zis prima parte a zilei de miercuri) au fost dedicate comunicării politice. Doamna Camelia Beciu - Cercetător Ştiinţific, Institutul de Sociologie al Academiei Române - departamentul Comunicare politică şi analiză de discurs, ne-a prezentat strategiile comunicării politice, o parte din schemele de argumentare, iar pentru a putea înţelege cât mai bine am discutat şi câteva exemple concrete, atât din politica românească cât şi cea internaţională. De asemenea, împreună cu dânsa, am analizat două discursuri politice evidenţiind din punct de vedere practic teoria învăţată.
Joi a fost prima zi dedicată în special politicii externe, unde s-a vorbit despre Europei şi Uniunea Europeana. Domnul Dan Dungaciu - Conferenţiar universitar Doctor, Facultatea de Sociologie, Universitatea Bucureşti, ne-a explicat, în primul seminar, ce înseamnă Tratatul Constituţional, motivele pentru care acesta a fost respins de anumite părţi decizionale şi unele concluzii la care s-a ajuns în urma dezbaterilor ce au avut ca temă acest document. Cel de-al doilea seminar a fost dedicat Turciei unde am avut posibilitatea să discutăm argumente pro şi contra aderării acestei ţări la Uniunea Europeană.
Vineri a fost ziua negocierilor europene şi am avut ca îndrumător pe domnul Vasile Puşcaş - Director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, Academia Română, Bucureşti. A fost o zi în care am aflat ce, cum şi cât s-a negociat în ceea ce priveşte aderarea României la Uniunea Europeană. Work-shop-ul la care am participat ne-a pus în rolul unor adevăraţi negociatori care au încercat să trateze acceptarea pe piaţa comercială a produselor modificate genetic. Fiecare ”negociator” reprezenta o ţară a Uniunii Europene. Concluzia negocierilor: probabil o întâlnire viitoare ar fi clarificat această problemă.
Pe lângă cursurile de zi cu zi, au mai fost planificate şi mese rotunde pe diverse teme cu politicieni şi analişti politici, însă, datorită evenimentelor din acea săptămână, o parte dintre aceştia au anunţat în ultimul moment că nu se mai pot prezenta la Braşov. Singura masă rotundă care s-a desfaşurat a fost cea la care au participat Cristian Pîrvulescu, Conferenţiar Universitar Doctor, Facultatea de Ştiinţe Politice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi Monica Maria Iacob Ridzi – Europarlamentar PD, şi a avut ca temă politica românească în acest moment – aşa cum e văzută din interior şi exterior.
Pe scurt, cam aceasta a fost partea de cursuri a Şcolii de vară organizată de Fundaţia Konrad Adenauer. Cel mai important e faptul că la, sfârşitul acesteia, am relizat că se poate dialoga pe plan politic, indiferent de opţiunea politică a participanţilor şi, spre surpinderea mea, am observat că participanţii politici au format un grup bine închegat, prin care s-au schimbat idei, analize de situaţii şi să-şi exprime punctele de vedere deschis şi obiectiv, care uneori erau comune. Este un pas important spre o politică nouă care să nu se bazeze doar pe interese generatoare de conflicte.
Încântată de participarea la această Şcoală de vară, de realizarea de noi prieteni şi de învăţarea unor lucruri noi, vă invit pe toţi, ca anul viitor, să vă înscrieţi la aceste cursuri. E o ocazie să învăţaţi şi altceva – un nou model de a face politică. Oricum, de acolo am plecat optimistă în ceea ce priveşte viitorul politic al acestei ţări. Poate aşa ar trebui să fim cu toţii pentru că dacă vrem, cu adevărat, se poate!
Alexandra Stroia
Prima zi de cursuri a început cu discursul domnului Dr. Holger Dix, Director Fundaţia Konrad Adenauer. Acesta ne-a prezentat programele şi obiectivele fundaţiei pe care o conduce, iar după, am socialziat cu ceilalţi participanţi prezenţi la dezbateri: tineri politicieni de la PNL, PD; PNTCD, UDMR (nu am scris în ordinea preferinţelor), jurnalişti şi patru bursieri din partea Fundaţiei.
Primele seminarii au fost susţinute de domnul Bogdan Teodorescu - Lector Universitar Doctor la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi au avut ca temă principală, conflictele politice şi sursele acestora - paradigma duşmanului colectiv în comunicarea politică. Un lucru nou pentru mine şi de care ar trebui să ţină cont toţi cei care vor să se implice activ în viaţa politica a fost teoria votului campaniei electorale, teorie prezentată într-o succesiune de 5 cuvinte : AUZIT – ASCULTAT – ÎNŢELES – CREZUT – VOTAT. Este ceea ce trebuie să obţină un politician de la electorat. De asemenea, un lucru interesant al acestor seminarii a fost faptul că domnul Teodorescu, în timpul prezentărilor sale, a făcut diverse incursiuni în istorie explicându-ne astfel de unde au pornit anumite conflicte (politice sau culturale) şi cum ar fi putut fi ele evitate. Nu au fost emise din discuţii nici conflictele politice româneşti actuale, având posibilitatea să ne exprimăm propriile păreri în legătură cu acestea.
Zilele de marţi şi miercuri (mai bine zis prima parte a zilei de miercuri) au fost dedicate comunicării politice. Doamna Camelia Beciu - Cercetător Ştiinţific, Institutul de Sociologie al Academiei Române - departamentul Comunicare politică şi analiză de discurs, ne-a prezentat strategiile comunicării politice, o parte din schemele de argumentare, iar pentru a putea înţelege cât mai bine am discutat şi câteva exemple concrete, atât din politica românească cât şi cea internaţională. De asemenea, împreună cu dânsa, am analizat două discursuri politice evidenţiind din punct de vedere practic teoria învăţată.
Joi a fost prima zi dedicată în special politicii externe, unde s-a vorbit despre Europei şi Uniunea Europeana. Domnul Dan Dungaciu - Conferenţiar universitar Doctor, Facultatea de Sociologie, Universitatea Bucureşti, ne-a explicat, în primul seminar, ce înseamnă Tratatul Constituţional, motivele pentru care acesta a fost respins de anumite părţi decizionale şi unele concluzii la care s-a ajuns în urma dezbaterilor ce au avut ca temă acest document. Cel de-al doilea seminar a fost dedicat Turciei unde am avut posibilitatea să discutăm argumente pro şi contra aderării acestei ţări la Uniunea Europeană.
Vineri a fost ziua negocierilor europene şi am avut ca îndrumător pe domnul Vasile Puşcaş - Director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, Academia Română, Bucureşti. A fost o zi în care am aflat ce, cum şi cât s-a negociat în ceea ce priveşte aderarea României la Uniunea Europeană. Work-shop-ul la care am participat ne-a pus în rolul unor adevăraţi negociatori care au încercat să trateze acceptarea pe piaţa comercială a produselor modificate genetic. Fiecare ”negociator” reprezenta o ţară a Uniunii Europene. Concluzia negocierilor: probabil o întâlnire viitoare ar fi clarificat această problemă.
Pe lângă cursurile de zi cu zi, au mai fost planificate şi mese rotunde pe diverse teme cu politicieni şi analişti politici, însă, datorită evenimentelor din acea săptămână, o parte dintre aceştia au anunţat în ultimul moment că nu se mai pot prezenta la Braşov. Singura masă rotundă care s-a desfaşurat a fost cea la care au participat Cristian Pîrvulescu, Conferenţiar Universitar Doctor, Facultatea de Ştiinţe Politice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi Monica Maria Iacob Ridzi – Europarlamentar PD, şi a avut ca temă politica românească în acest moment – aşa cum e văzută din interior şi exterior.
Pe scurt, cam aceasta a fost partea de cursuri a Şcolii de vară organizată de Fundaţia Konrad Adenauer. Cel mai important e faptul că la, sfârşitul acesteia, am relizat că se poate dialoga pe plan politic, indiferent de opţiunea politică a participanţilor şi, spre surpinderea mea, am observat că participanţii politici au format un grup bine închegat, prin care s-au schimbat idei, analize de situaţii şi să-şi exprime punctele de vedere deschis şi obiectiv, care uneori erau comune. Este un pas important spre o politică nouă care să nu se bazeze doar pe interese generatoare de conflicte.
Încântată de participarea la această Şcoală de vară, de realizarea de noi prieteni şi de învăţarea unor lucruri noi, vă invit pe toţi, ca anul viitor, să vă înscrieţi la aceste cursuri. E o ocazie să învăţaţi şi altceva – un nou model de a face politică. Oricum, de acolo am plecat optimistă în ceea ce priveşte viitorul politic al acestei ţări. Poate aşa ar trebui să fim cu toţii pentru că dacă vrem, cu adevărat, se poate!
Alexandra Stroia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu