“De cele mai multe ori, politicienii, indiferent de culoarea politică, îşi amintesc de şcoli şi de universităţi, de profesori, elevi şi studenţi în campaniile electorale.” (Invitaţie)
Am participat cu plăcere la dezbaterea pe tema învăţămantului, unde am rămas surprins să observ ca printre cei prezenţi se aflau pensionari, profesori universitari, profesori de renume în şcoala românească sub tutela cărora, numeroase personalităţi au învăţat şi care acum le calcă pe urme.
Tema dezbaterii a fost “Este învăţământul românesc unul european?”, desfăşurată în data de 14 Noiembrie, a.c., ora 17, la Sala Organizaţiei Municipale a PSD Cluj-Napoca, str. Napoca, nr. 16, unde invitaţii au fost deschişi la discuţii, contradicţii, păreri/opinii, scopul fiind acela de a europeniza învăţămâmtul românesc.
Doamna Mariana Raduţiu, fost inspector şcolar pe judeţul Cluj, a sugerat, referindu-se la actualul guvern că ar trebui “să menţină continuitatea factorilor de decizie” ceea ce ar duce la o mai bună colaborare între cadrele didactice şi ministrul responsabil de învăţământul românesc care se află în plină decădere. Mă miră faptul că nu a punctat esenţialitatea “jugului” care se strânge de gâtul cadrelor didactice atunci când le vine rândul să spună păsul, indiferent că e vorba de retribuţie sau condiţiile de lucru din sălile de cursuri. Invitata mai sus menţionată a subliniat faptul că P.S.D. a făcut “o sumedenie de săli de sport”, însă nimeni nu a ridicat un deget pentru propunerea proiectului în perioada 2000-2004, cât PSD a alcătuit Guvernul, pentru construirea unei săli de sport exclusivă pentru Clubul Sportiv Şcolar “Viitorul”. Tot aici, doamna Raduţiu, a mai precizat că “dacă nu ai vocaţie şi nu-ţi plac copiii n-ai ce căuta la catedră”, iar “dacă o persoană nu este bine informată” prin prisma calităţii învăţământului “aceasta nu poate lua o decizie sau să acceadă la o funcţie de conducere” fiind neîndreptăţită să dovedească că e capabilă să ofere şi să primească bunătatea, fără toleranţă.
Domnul Pompei Cocean, profesor universitar, U.B.B. a dezvăluit că “discuţia noastră din această dezbatere este exact ca învăţământul fără o strategie de dezvoltare. Pentru învăţământul românesc este binevenită o elaborare a unei strategii, cu componente culiculare. Deasemenea nu avem conducători, pentru că oricărui prim-ministru şi ministru, din câte se poate observa, îi place să jongleze cu învăţământul”.
Doamna Cojocaru Lucia, Sindicatul Învăţământului Preuniversitar clujean-S.U.P.C., susţine că “învăţământul românesc nu este de proastă calitate”.
Din punctul meu de vedere (al redactorului) nu numai că profesorii care iau note derizorii, de trecere, cu puţin peste nota 5 (declaraţi admişi), la concursurile pentru ocupare posturilor, ci şi suplinitorii care iau note de trecere (declaraţi admişi) se comportă precum soarele în centrul galaxiei, delimitând educaţia care trebuie să o ofere elevilor sau studenţilor. În ceea ce priveşte cadrele didactice vârstnice, cu studii superioare, pot s
ă deduc că sunt marginalizaţi cu bună ştiinţă.
Domnul Laurenţiu Popescu, profesor universitar Universitarea Dimitrie Cantemir, a spus că “învăţământul universitar trebuie să aibe o longevitate, iar fără o elaborare a legii nu se poate, însă numărul analfabeţilor a crescut îngrijorător, ajungându-se undeva în jurul cifrei de 1.500.000 de analfabeţi, cu greutăţi sociale... iar ciclu primar obligatoriu trebuie, prin lege, să sustinuţină material/financiar toţi tinerii fără posibilităţi. Stocul de învăţământ e ponderat, scade baza, scade numărul profesorilor şi a elevilor. Tinerii trebuie susţinuţi prin stimulente - cel care este valoros trebuie să fie recompensat, iar între cei mai slabi trebuie să se inducă spiritul concurenţei, iar în cele din urmă trebuie determinaţi să nu părăsearscă România la 23-24 de ani... “
Raluca Brehar, membru P.S.D.: “Învăţământul din România este rigid faţă de cel din occident”, ”noi, cei de la oraş, trăim într-o zonă privilegiată, faţă de zona rurală unde calitatea profesorilor este jalnică, precum şi a copiilor învăţaţi”.
Domnul Vuşcan, profesor universitar, U.T.C.N, a precizat că “la noi în ţară nu există o autostradă bună”, precum şi că “învăţământul din mediul rural are nevoile de o astfel de cale de comunicare... Avem liceu de chimie în Turda, iar Combinatul e dat la fier vechi de 2-3 ani...”
Domnul Constantin Corega a susţinut că “nu lipsa strategiilor ne caracterizează, în 2001, P.S.D. a iniţiat/lansat o strategie, şi anume Parteneriatul strategic pe care nu am fost în stare să-l ducem mai departe, chiar după schimbarea Doamnei Ministru Ecaterina Andronescu”.
Domnul Vasile Soporan, deputat P.S.D.: “Cum este învăţământul românesc? ... Cum este România? ... Ce vrem să devină România? ... aşadar, învăţământul este o unitate separată sau este o construcţie mai amplă care să ofere un anumit standard.... România activă, 22 persoane din 100 persoane muncesc în ţara noastră... În Ungaria, 39 persoane, iar în Cehia 48 persoane.”
Deasemenea, domnul Vasile Soporan, a menţionat că “modul în care învăţământul răspunde statului şi statul răspunde faţă de învăţământ... Dorim să implicăm universităţile clujene în proiectele din zona Nord-Sud-Vest, pentru că universităţile clujene nu sunt implicate în proiectele deşeurilor, fermelor agricole pentru zona de câmpie, pomicolă, de munte, etc. Trebuie să existe sprijin şi înţelegere, pentru rezolvarea problemelor mari pe care le are România... Organismul sănătos trebuie să mearga la terapie intensivă. România câştigă 30 miliarde de euro, consumul este de 60 miliarde de euro, iar datoria ţării noastre este de 37 miliarde de euro. Dezvoltare durabilă nu există în România, această Românie are nevoie de tratament, ce trebuie să vină de la cei care tratează cu mare seriozitate soluţionarea problemei, de la nivel de municipalitate, judeţ şi ajungându-se până la Guvern. În 25 noiembrie nu vom analiza lucrurile de fond, ci alte lucruri... să avem o intoarcere spre seriozitate, spre construcţii durabile”.
Concluzia cu care a finalizat dezbaterea, domnul Gheorghe Vuşcan a citat: “Mai mult ca oricând, Şcoala Românească are nevoie de competenţele şi susţinerea dumneavoastră.” (Invitaţie)
Aceasta a fost retrospectiva dezbaterii care le-a oferit invitaţilor prezenţi, o informaţie, pe cât de utilă, pe atât de impresionantâ şi încadratâ în tema dezbaterii din acest articol.
Am participat cu plăcere la dezbaterea pe tema învăţămantului, unde am rămas surprins să observ ca printre cei prezenţi se aflau pensionari, profesori universitari, profesori de renume în şcoala românească sub tutela cărora, numeroase personalităţi au învăţat şi care acum le calcă pe urme.
Tema dezbaterii a fost “Este învăţământul românesc unul european?”, desfăşurată în data de 14 Noiembrie, a.c., ora 17, la Sala Organizaţiei Municipale a PSD Cluj-Napoca, str. Napoca, nr. 16, unde invitaţii au fost deschişi la discuţii, contradicţii, păreri/opinii, scopul fiind acela de a europeniza învăţămâmtul românesc.
Doamna Mariana Raduţiu, fost inspector şcolar pe judeţul Cluj, a sugerat, referindu-se la actualul guvern că ar trebui “să menţină continuitatea factorilor de decizie” ceea ce ar duce la o mai bună colaborare între cadrele didactice şi ministrul responsabil de învăţământul românesc care se află în plină decădere. Mă miră faptul că nu a punctat esenţialitatea “jugului” care se strânge de gâtul cadrelor didactice atunci când le vine rândul să spună păsul, indiferent că e vorba de retribuţie sau condiţiile de lucru din sălile de cursuri. Invitata mai sus menţionată a subliniat faptul că P.S.D. a făcut “o sumedenie de săli de sport”, însă nimeni nu a ridicat un deget pentru propunerea proiectului în perioada 2000-2004, cât PSD a alcătuit Guvernul, pentru construirea unei săli de sport exclusivă pentru Clubul Sportiv Şcolar “Viitorul”. Tot aici, doamna Raduţiu, a mai precizat că “dacă nu ai vocaţie şi nu-ţi plac copiii n-ai ce căuta la catedră”, iar “dacă o persoană nu este bine informată” prin prisma calităţii învăţământului “aceasta nu poate lua o decizie sau să acceadă la o funcţie de conducere” fiind neîndreptăţită să dovedească că e capabilă să ofere şi să primească bunătatea, fără toleranţă.
Domnul Pompei Cocean, profesor universitar, U.B.B. a dezvăluit că “discuţia noastră din această dezbatere este exact ca învăţământul fără o strategie de dezvoltare. Pentru învăţământul românesc este binevenită o elaborare a unei strategii, cu componente culiculare. Deasemenea nu avem conducători, pentru că oricărui prim-ministru şi ministru, din câte se poate observa, îi place să jongleze cu învăţământul”.
Doamna Cojocaru Lucia, Sindicatul Învăţământului Preuniversitar clujean-S.U.P.C., susţine că “învăţământul românesc nu este de proastă calitate”.
Din punctul meu de vedere (al redactorului) nu numai că profesorii care iau note derizorii, de trecere, cu puţin peste nota 5 (declaraţi admişi), la concursurile pentru ocupare posturilor, ci şi suplinitorii care iau note de trecere (declaraţi admişi) se comportă precum soarele în centrul galaxiei, delimitând educaţia care trebuie să o ofere elevilor sau studenţilor. În ceea ce priveşte cadrele didactice vârstnice, cu studii superioare, pot s
ă deduc că sunt marginalizaţi cu bună ştiinţă.Domnul Laurenţiu Popescu, profesor universitar Universitarea Dimitrie Cantemir, a spus că “învăţământul universitar trebuie să aibe o longevitate, iar fără o elaborare a legii nu se poate, însă numărul analfabeţilor a crescut îngrijorător, ajungându-se undeva în jurul cifrei de 1.500.000 de analfabeţi, cu greutăţi sociale... iar ciclu primar obligatoriu trebuie, prin lege, să sustinuţină material/financiar toţi tinerii fără posibilităţi. Stocul de învăţământ e ponderat, scade baza, scade numărul profesorilor şi a elevilor. Tinerii trebuie susţinuţi prin stimulente - cel care este valoros trebuie să fie recompensat, iar între cei mai slabi trebuie să se inducă spiritul concurenţei, iar în cele din urmă trebuie determinaţi să nu părăsearscă România la 23-24 de ani... “
Raluca Brehar, membru P.S.D.: “Învăţământul din România este rigid faţă de cel din occident”, ”noi, cei de la oraş, trăim într-o zonă privilegiată, faţă de zona rurală unde calitatea profesorilor este jalnică, precum şi a copiilor învăţaţi”.
Domnul Vuşcan, profesor universitar, U.T.C.N, a precizat că “la noi în ţară nu există o autostradă bună”, precum şi că “învăţământul din mediul rural are nevoile de o astfel de cale de comunicare... Avem liceu de chimie în Turda, iar Combinatul e dat la fier vechi de 2-3 ani...”
Domnul Constantin Corega a susţinut că “nu lipsa strategiilor ne caracterizează, în 2001, P.S.D. a iniţiat/lansat o strategie, şi anume Parteneriatul strategic pe care nu am fost în stare să-l ducem mai departe, chiar după schimbarea Doamnei Ministru Ecaterina Andronescu”.
Domnul Vasile Soporan, deputat P.S.D.: “Cum este învăţământul românesc? ... Cum este România? ... Ce vrem să devină România? ... aşadar, învăţământul este o unitate separată sau este o construcţie mai amplă care să ofere un anumit standard.... România activă, 22 persoane din 100 persoane muncesc în ţara noastră... În Ungaria, 39 persoane, iar în Cehia 48 persoane.”
Deasemenea, domnul Vasile Soporan, a menţionat că “modul în care învăţământul răspunde statului şi statul răspunde faţă de învăţământ... Dorim să implicăm universităţile clujene în proiectele din zona Nord-Sud-Vest, pentru că universităţile clujene nu sunt implicate în proiectele deşeurilor, fermelor agricole pentru zona de câmpie, pomicolă, de munte, etc. Trebuie să existe sprijin şi înţelegere, pentru rezolvarea problemelor mari pe care le are România... Organismul sănătos trebuie să mearga la terapie intensivă. România câştigă 30 miliarde de euro, consumul este de 60 miliarde de euro, iar datoria ţării noastre este de 37 miliarde de euro. Dezvoltare durabilă nu există în România, această Românie are nevoie de tratament, ce trebuie să vină de la cei care tratează cu mare seriozitate soluţionarea problemei, de la nivel de municipalitate, judeţ şi ajungându-se până la Guvern. În 25 noiembrie nu vom analiza lucrurile de fond, ci alte lucruri... să avem o intoarcere spre seriozitate, spre construcţii durabile”.
Concluzia cu care a finalizat dezbaterea, domnul Gheorghe Vuşcan a citat: “Mai mult ca oricând, Şcoala Românească are nevoie de competenţele şi susţinerea dumneavoastră.” (Invitaţie)
Aceasta a fost retrospectiva dezbaterii care le-a oferit invitaţilor prezenţi, o informaţie, pe cât de utilă, pe atât de impresionantâ şi încadratâ în tema dezbaterii din acest articol.
Mihalyi Flaviu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu